vineri, 23 martie 2012

Pompa submersibilă…o binecuvântare!

E posibil sa credeÈ›i ca exagerez dar nu e asa, va asigur. Chiar e o binecuvântare pompa submersibila si o recomand tutor pentru ca nu se compara nimic cu ea. Ce mă determina sa spun asta? Ei bine, aceasta e povestea mea…

Acum doi ani, fiind la Å£ară, îmi udam mica grădină si deodată apa a încetat sa mai curgă. Mă duc la fântână, scot motoarele (asa aveam pe atunci) din priza si mă tot întreb care o fi cauza. După un timp, bag iar in priza si apa curge…pentru încă vreun sfert de ora. Iar mă duc si iar le scot. Când le dau drumul, tot la fel; după câteva minute apa se opreÈ™te. Încerc din tot dinadinsul sa nu mă enervez dar e al naibii de greu. Ce au motoarele? Care e problema lor? Eu vreau sa ud si ele îmi fac necazuri! Fir-ar sa fie…

Mai stau un moment pe langa fântână si numai bine vine vecinul meu, Vasile. Mă vede ca sunt necăjit si mă întreabă ce am. Ii spun de motoare si de faptul ca vreau sa ud dar nu pot din pricina lor. El zâmbeÈ™te si îmi spune sa rezolvam problema, ca asta ar fi mai eficient decât sa mă plâng de ea. Are si el dreptate, recunosc. Pleacă si vine după un timp cu alÈ›i doi vecini de-ai noÈ™tri, Viorel si Nae. Vin la fântână si se apucă de treabă. Scot motoarele afară, le schimbă semeringurile, piuliÈ›e, izolează alte fire…fac tot! Bun, vine momentul sa le dea iarăși in fântână. Si asa facem. Cu mare grija, motoarele ajung din nou in fântână. Îmi fac semn sa bag in priza si mă conformez. Apa Å£âÅŸneÅŸte pe furtun si bucurie mare pentru mine! Sunt extrem de mulÈ›umita!

La final le fac vecinilor o cinste după care ei pleacă acasă. Întrucât e aproape seara, strâng totul si merg la culcare. A doua zi, mă trezesc cu mare bucurie la gândul ca in sfârÈ™it îmi voi uda gradina. Sar din pat, mă îmbrac si dau drumul la motoare. Pornesc spre grădină. Ud eu cat eu, cam trei sferturi din toată grădina apoi, surpriză! Apa iarăși încetează a mai curge. Pe mine cade cerul când vad! Nu, din nou! Nu din nou aceiaÈ™i poveste! Sa trec iar prin ce-am trecut ieri? Mi-e lehamite numai la gândul…si acum, ce sa fac? Sa mă duc la vecinii mei? Au pierdut si ieri întreaga zi cu motoarele mele, nu mă încumet sa le cer sa vina iarăși…Of, fir-ar ea de situaÈ›ie…

Deznădăjduit, mă pun jos pe pământ si È›intesc cerul o clipă. Sunt în mare încurcătură, ce sa fac? Îmi trebuie o soluÈ›ie, una care sa dureze si sa mă alimenteze tot timpul cu apă. După vreo 10 minute, trece pe lângă gardul grădinii vecinul meu, Ilie. Deoarece e aproape prânzul si căldura e mare, el dădea drumul la micul solar in care are roÈ™ii. Mă salută si mă întreabă ce fac. Eu ii răspund ca sunt supărat si fără sa-mi dau seama, alunec uÈ™or spre a-i povesti situaÈ›ia cu motoarele. El mă asculta si îmi spune:” exact asa am păţit si eu acum trei luni. Mă bazam pe motoarele din fântână dar mă lăsau exact când aveam nevoie mai mare si îmi mureau plantele de sete. Cineva mi-a recomandat sa le dau afara si sa-mi pun o pompa submersibila in schimb. Asa am făcut si de fiecare data când trebuie sa ud, mă cuprinde cea mai mare bucurie. De atunci o folosesc întruna si nu m-a dezamăgit niciodată. Lasă motoarele, nu sunt chiar asa bune. Pune-Å£i o pompă submersibilă…”

Eu zâmbesc pana la urechi. Dumnezeu îmi răspunsese la rugă si eram fantastic de fericit. In următoarea ora, eram in drum spre oraÈ™ sa-mi cumpăr o pompă submersibila


pompa submersibila, hidrofor

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu